Trăiesc o viață de noapte plină de fantezie, iar cea de zi pare să fie la fel datorită primeia. Primesc mii de euro, ca de nicăieri, în fiecare zi. Îi cheltuiesc cum şi unde vreau eu. Petrec şi colind oriunde mi se pune pata, nu îmi pun problema zilei de mâine; sunt fericit. La un moment dat mă trezesc şi îmi pare rău că
viaţa de noapte s-a terminat. Azi trebuie să merg la muncă, să-mi plătesc rata şi poate ajung să-mi iau şi câte ceva de îmbrăcat că sunt reduceri - cele 14 - 16 ore de distopie pe care trebuie să le petrec până să mă întorc la fantezia nopţii.